Peste tot seceta.
Unde gasesti rubinele plapande, de ieri pierdute ?
Intr-un pamant al racelii si al ignorantei ?
Iata..un nou inceput sa aude..
Strajuieste clatinata pe cararea nefinalizata si uitata
Unde asteapta sa-i asterni un cuvant de incurajare,
O privire in care Cerul sa-i aminteasca
Ca nu e singura..
O atingere delicata a unei aripi de inger,
Si o adiere a iubirii pure, neatinsa
Si observi cum dintr-o lalea tremuranda
Renaste un zambet si o statornicie totusi neinfranta..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu